Trolii

Trolii-Fiinte nu prea inteligente

     Intr-o pestera dintr-o padure deasa din sudul Norvegiei, traiau doisprezece troli care terizorizau intregul tinut. Erau niste fiinte din cale-afara de respingatoare, de trei metri inaltime si de o rautate iesita din comun. Aveau corpul acoperit cu par si o coada extrem de lunga si paroasa, ca felinele salbatice, coada cu care uneori isi sugrumau victimele.
     

     Dar poate cel mai inspaimantator era chipul lor, stramb si diform din pricina coltilor lungi si a nasului foarte mare. Acesti troli erau atat de infometati, incat in fiecare noapte ieseau la vanatoare si pustiau satele. Si nu mancau numai animalele, ci atacau si barbatii, femeile si copiii.

    Asta pana intr-o zi, cand oamenii din tinut n-au mai putut indura si au hotarat sa termine odata cu ei. Vreme de cateva saptamani, se adunara la primarie si facura un plan pe care-l pusera in aplicare intr-o noapte cu luna plina. Oamenii se dusera pe munte si fiecare lua cate o torta. Iar acolo, pe teritoriul trolilor, ii hartuira si-i pusera pe fuga ore intregi.

      Cum trolii sunt fiinte stupide, deloc inteligente, se lasara provocati si-i urmarira pe oameni pena unde au vrut acestia: dincolo de rau, foarte departe de vizuina lor. Oamenii nu voiau sa se lupte cu trolii, ci sa-i indeparteze cat mai mult de pestera unde-si aveau adapostul.

      Numai cand a inceput sa se crape de ziua trolii isi dadura seama de inselaciune. Dar era prea tarziu . Cu toate ca fugira catre pestera, niciunul nu ajunse acolo in viata. Cand iesi soarele, se transformara cu totii in pietre.